Campia Careiului

Fundaţia Freies Europa Weltanschauung

Situl „Câmpia Careiului” este o zonă cu relevanţă crescută pentru protejarea ecosistemelor din România, zona fiind declarată arie protejată datorită diversităţii habitatelor, speciilor întâlnite şi a condiţiilor specifice.

Fauna

În Câmpia Careiului există 13 specii de amfibieni, din totalul de 19 al Romaniei, dintre care 9 sunt strict protejate. Populaţiile acestora sunt bine reprezentate.

Dintre reptilele identificate amintim Lacerta agilis şi L. Vioridis, care se regăsesc într-o frecvenţă impresionantă. O specie cu o importanţă deosebită din punct de vedere faunistic este Podarcis tauricus.

Un număr de 32 de specii de păsări dintre cele 151 identificate în Situl „Câmpia Careiului”, necesită declararea ariilor speciale de conservare. Pe lângă acestea, alte 82 de specii sunt strict protejate de lege. Suprafeţele întinse de pădure, ca şi zonele mlăştinoase, oferă condiţii optime de viaţă (hrană şi adăpost).

În desişul vegetaţiei palustre cuibăresc specii de raţe (Anas platyrhyndros, Anas querquedula, Aythya ferina, A. nyroca), de stârci (Ardea purpurea, Ixobrychus minutus, Botaurus stellaris), lişite (Fulica astra), erete de stuf (Circus aeruginorus), lăcari (Acrocephalus schoenobaenus, A. arudinaceus). În urma cercetărilor efectuate în zonă se confirmă prezenţa unei colonii de stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) în penajul juvenil, ceea ce dovedeşte prezenţa coloniei.


  • Anas querquedul

  • Botaurus stellaris

  • Circus aeruginorus

  • Nycticorax nycticorax

La fel au mai fost observate buhaiul de baltă (Botaurus stellaris), stârcul roşu (Ardea purpurea), 2-3 perechi de Circus aeruginosus (eretele de stuf), iar la marginea mlaştinii, în pădurea limitrofă, a fost observat un exemplar de şorecar comun (Buteo buteo). Tot în padure, s-a identificat un efectiv bogat, cu o densitate destul de mare, de grangur (Oriolus oriolus), specie la care efectivul a scăzut simţitor în toată ţara şi chiar în Europa. În vegetaţia de stufăriş s-a identificat prezenţa speciilor de Acrocephalus palustris (lăcarul de mlaştină), A. scirpaceus (lăcarul de lac), A. arudinaceus (lăcarul mare). S-au mai observat şi următoarele specii de păsări: codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava flava), ciocârlia de câmp (Alanda arvensis) şi sticlete (Carduelis carduelis).


  • Bombina bombina

  • Triturus cristatus

  • Bombina variegata

  • Bufo bufo

Fauna de stepă, caracteristică Sitului de importanţă comunitară „Câmpia Careiului”, se caracterizează prin larga răspândirea a rozătoarelor:


  • Citellus citellus

  • Cricetus cricetus

  • Spalax hungaricus

  • Microtus arvalis

De asemenea, răspândiţi sunt şi iepurii, vulpile, viezurii, precum şi păsările Coturnix coturnix, Sturnus vulgaris etc. Sunt reprezentaţi amfibienii şi reptilele, dar şi insectele. Fauna zonelor forestiere este bogată şi variată, regăsindu-se căprioare, lupi, mistreţi, insecte, rozătoare, etc. Aici au fost colonizate unele specii de interes vânătoresc, cum este fazanul, care este larg răspândit.

Flora

În cadrul ariei se găsesc specii rare de plante precum:


  • Minuartia viscosa

  • Spergula pentandra

  • Dianthus gigantiformis

  • Polygonum arenarium

  • Pulsatilla pratensis ssp.hungarica

  • Leontum saxatilis

  • Iris humilis ssp.arenaria

În plus, mlaştina de interdune Vermeş conservă unele relicte glaciare: Calamagrostis neglecta, C.canescens, Carex approminquata. Aici este singurul punct din ţară în care a fost găsită cuibărind becatina comună Gallinago gallinago (A. Papadopol, 1967). Totodată, în pădurea de frasini de la Urziceni trăiesc numeroase păsări, dintre care se remarcă stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), specie protejată de lege care îşi construieşte cuibul în coroana arborilor.

Cu toate acestea, datorită acţiunilor antropice realizate în zonă - precum despăduririle masive, luarea în exploatare agricolă a terenurilor, îndiguirea arealelor din zonele inundabile, desecarea zonelor umede, depozitarea necontrolată a deşeurilor, dezvoltarea speciilor invazive, schimbarea habitatului semi-natural (fânaţe, păşuni), intensificării agriculturii, arderea vegetaţiei, miriştii şi a pârloagelor, reglarea cursurilor de apă şi derulării de activităţi în vecinătatea cuiburilor de păsări din specii protejate - biodiversitatea existentă în Sit este profund afectată şi ameninţată.

De aceea, obiectivul major al Fundaţiei Freies Europa Weltanschauung, în calitate de custode al ariei protejate „Câmpia Careiului”, este de a proteja şi menţine biodiversitatea habitatelor şi speciilor, împreună cu realizarea unui management adaptativ al vegetaţiei şi faunei locale.